În jur de 50 de rețete din toată țara, tradiționale românești și ale etniiilor care ne-au influențat gastronomia – iată ce reunește Foodlovers’ Guide into Romanian Treasures, volum recent lansat de revista Vinul.Ro, scris de 7 nume cu reputație ale bloggingului culinar din România și pe care am fost invitată să-l documentez și coordonez.
Ce este mai precis Foodlovers’ Guide into Romanian Treasures și de ce e nevoie de un asemenea ghid?
Pentru că, așa cum subliniam și la Congresul de Gastronomie si Vin, credem că păstrarea tradițiilor, readucerea lor în atenție, valorificarea și perpetuarea lor trebuie să reprezinte o prioritate națională. Am spus-o în deschiderea “Manifestului pentru gastronomia și vinurile din România”, lansat în urmă cu doi ani și reiterăm ideea, mai ales în contextul în care, anul acesta, Sibiul este Regiune Gastronomică Europeană.
“Să nu ne uităm tradițiile, pentru că avem mâncăruri formidabile, care ar concura – si o spunem fără modestie – cu fruntea sus, preparate moderne din alte bucătării. Multe au o componentă de suflet, trimițându-le pe autoare (și pe cititori, de ce nu?) la perioada copilăriei, altele au fost descoperite în călătoriile lor în țară“, Adriana Popescu.
E vorba, atenție, de rețete regionale, românești cât și etnice, ale popoarelor care ne-au influențat gastronomia în timp și care au rămas de sute de ani. Autohtone, din Moldova, vin poalele-n brâu (despre care autoarea lor – Dana Burlacu Visternicu- spune că nu poți trăi în Moldova fără să nu le fi mâncat, dar pe care, poate, mulți munteni nu le știu), la fel, mâncărica ca la Cotnari, o rețetă veche geandra, chiroștele (câți știu ce sunt?) s.a., prezentate de Norica Bărzotescu. Din Dobrogea, vin storceagul (ce nu trebuie confundat cu ciorba de pește lipovenească și despre care localnicii din Sf. Gheorge susțin că nu se poate face cu altceva decât cu sturion), dobrogenele (care sunt pur și simplu dobrogene, nefiind revendicate de vreo bucătărie etnică), de la Carmen Paraschivescu, o dobrogeancă autentică.
Din Muntenia, preparate precum colărezii “ca-n Prahova” și biscuiții Capșa, readuse din cărți vechi de bucate de Norica Bîrzotescu. Multe ar putea fi clasificate ca meritând să aibă Denumire de Origine Controlată pentru că se fac așa doar în locurile lor de proveniență, după care și-au împrumutat și numele.
Veți găsi și feluri de care, poate, mai puțin ați auzit, așa cum s-a întâmplat în cazul nostru, precum vărzarul – plăcinta ardelenească cu urdă și mărar, prezentată de Mihaela Negrescu, hencleșul de influență săsească, gătit de Andreea Jugănaru, ambele descoperite de autoarea în Food Camp Sibiu, dar și populara ciorbă ardelenească de lobodă cu afumătură, prezentată de Cristina Toth, într-o variantă ușor reinterpretată. Că tot am ajuns la influențe, tot de peste Carpați, vin varza călită secuiască și supa de vin borsleves, intrată pe filieră austro-ungară, prezentate tot de Cristina Toth, iar din Dobrogea, rețeta de piperchi țârgâsiti, unul dintre cele mai populare feluri ale aromânilor de aici, de la Carmen Paraschivescu.
Și, pentru că multe obiceiuri culinare de peste Prut au pătruns și la noi, în nord, le-am alăturat și rețete din Republica Moldova, cele mai multe pregătite de Mihaela Negrescu, o basarabeancă get beget.
Cu siguranță sunt și alte mâncăruri la fel de bune ce merită (re)aduse în atenție, nu avem pretenția că volumul este exhaustiv, dar sperăm că v-am trezit interesul și că veți descoperi lucruri pe care nu le știați despre bucătăriile regionale.
Bucătăria de pe teritoriul României este foarte creativă și foarte gustoasă – iar noi “suntem ceea ce mâncăm”.
În ordine alfabetică își aduc contribuția: Norica Bîrzotescu – www.rețeistorice.ro, Dana Burlacu Visternicu – www.prajituricișialtele.ro, Andreea Jugănaru – www.andreeachinesefood.ro, Mihaela Negrescu – www.fantezieinbucatarie.ro, Carmen Paraschivescu – www.gardaculinara.ro, Mihaela Sava – www.laprajiturela.ro, Cristina Toth – www.divainbucatarie.ro. Rețetele au fost fie culese de pe blogurile lor, fie pregătite și fotografiate special de ele pentru volumul de față.
Cartea va putea fi achiziționată online din magazinele BioShopRomania.com, Vinmag.ro, Vinmagazin.ro. Iar peste încă o săptămână, zece zile, sperăm să apară și în Cărturești.
