Cum tocmai primisem niște spanc proaspăt, una din verdețurile mele preferate de sezon, la începutul lui mai, am zis să încerc să fac o plăcintă. Așa că am căutat rețete și am reprodus-o pe cea a Laurei Laurențiu cu câteva mici modificări, în sensul că nu am acordat atât de mult timp (și în etape) întinderii și dospirii aluatului și am modificat un pic compoziția. Asta ca să iasă mai repid :)). Oricum a ieșit bună, ceva mai pufoasă decât ar fi trebuit (de regulă, acest gen de plăcintă trebuie să aibă foile mai subțiri), dar per ansamblu, am fost foarte mulțumită de ea.
Iată ce am folosit:
Ingrediente
Aluat
450 g făină
100 ml apă minerală
150 g iaurt
un praf de sare la aluat (la umplutură, nu am mai pus sare pentru că era brânza suficient de sărată, dar puteți pune)
o linguriță zahăr
10 g drodie proaspătă
un albuș
Umplutură
200 g brânză
200 g cașcaval
200 g spanac
2 cepe verzi mari
2 căței usturoi
o lingură ulei de măsline
2 ouă
puțin oregano
Mod de preparare
Pentru aluat, am amestecat bine drodia cu o linguriță de zahăr până s-a emulsionat. Am lăsat-o deoparte 10 minute să se activeze. Separat, am bătut un albuș de ou cu iaurt. Am turnat acest amestec peste drojdia activată. Făina am amestecat-o cu o linguriță de sare și cu amestecul lichid de mai sus, turnând treptat apă minerală. Am frământat până am obținut un aluat elastic, nelipicios. Dacă vedeți că nu iese bine, mai puneți făină sau apă, după caz. Am aflat de la Laura, nici eu nu știam asta că, în funcție de calitatea făinii, pot diferi ușor gramajele pentru ca aluatul să iasă cum trebuie. L-am împărțit în patru bile egale pe care le-am înfoliat și le-am lăsat la temperatura camerei, cât timp am făcut umplutura.
Pentru umplutură, am amestecat brânza cu cașcavalul și cu două ouă bătute și piper. Nu am mai pus sare pentru că era brânza suficient de sărată, cum spuneam.
Separat, am dat spanacul într-un clocot în apă cu sare, l-am scos în apă rece ca să opresc procesul de gătire și nu își piardă culoarea, apoi l-am scurs de apă într-o sită.
Am pus la călit într-o lingură de ulei de măsline doi căței de usturoi mărunțiți, cu ceapa verde tăiată rondele. Am adăugat aici spanacul mărunțit. După ce s-a răcit, l-am turnat peste amestecul de brânză, cașvcaval și ou.
M-am întors la aluat și am făcut rând pe rând 4 foi din cele 4 gogoși care, între timp, și-au mărit consistent volumul. Am pus pe fiecare umplutură la ochi (cam 3/4) și le-am rulat în formă de suluri, cum vedeți în imagini. Prima are formă de melc -cea din miloc, iar pe celelalte, le-am pus rotund una după alta. le-am așezat pe rând în tava unsă cu ulei și tapetată cu hârtie de copt.
Am uns plăcinta cu gălbenușul rămas bătut cu o lingură de apă, am presărat puțin oregano și am dat la cuptor circa 30 de minute la 180 grade. Verificați-o din când în când să vedeți cum arată pentru că e posibil să se rumenească bine la suprafață, dar să nu fie coaptă în înterior. (Știu din alte experiențe.) Dacă observați asta, acoperiți-o cu hârtie de copt udă. Și gata plăcinta mea, făcută chiar de 1 Mai!
