Natură, lavandă, Prima Stilla, artă și bucurie – toate într-o singură excursie

Din cauza ploilor acestea de iunie care parcă nu se mai termină, era cât pe ce să renunț la mult așteptata excursie Relaxare în Lanul de Lavandă și pe malul lacului Brebu, organizată de prietenii mei de la Elf Tours and Travel.  Însă până la urmă, ploaia s-a oprit în dimineața de dinintea plecării și bine am facut că am mers pentru că și acum am în nări parcă mirosul extraordinar de acolo și încă vizualizez frumusețea peisajului.

Ce să vedeți, ploaia a intervenit și în excursia noastră, așa că Andreea de la Elf a fost nevoită să facă o modificare în program pentru că în lan, nu mai era chip să intrăm. Așa că, în loc de vizita planificată inițial, a ales să mergem la Grădina Magică a Lavandei din Urlați – inspirată alegere!

Am fost uimită să descopăr aici nu doar plantația pe care o vedeți în poze, ci și o minunată afacere de familie ai carei proprietari ne-au primit pe nepusă masă cu brațele deschise, biscuiți cu lavandă și trandafiri și limonade reci.adriana-joy-gradina-magica-a-lavandei

adriana-joy-gradina-magica-a-lavandei-2

Din lavandă, ei manufacturează produse naturale, de la apă de față, la saculeți și pernuțe parfumate pentru somn și stare de bine, lumânărele, lucruri cu motive în ton – tablouri, cutiuțe, fețe de masă, așa că mai toți ne-am luat suveniruri parfumate.

Degustare Prima Stilla, 2014 – Budureasca, un spumant de ținut minte  

Și ca să dăm mai mult gust și culoare vizitei noastre în Dealu Mare, Andreea și Ligia Timofti (soția lui Ștefan Timofti, care este și ea somelier, dar are și alte pasiuni gourmet) ne-au pregătit o surpriză. Am degustat în premieră (eu – și cred că și mulți colegi de călătorie) Prima Stilla 2014 de la Crama Budureasca.  Un spumant, i-aș spune, foarte elegant – brut, 12,5% vol. alcool, obținut prin metoda tradițională, din Chardonnay și Pinot Noir. Ligia i-a făcut o prezentare ca la carte, dar cum a spus și ea, în termeni prietenoși, pe înțelesul tuturor.

adriana_joy_prima-stilla-ligia-timofti

Avem așadar, un vin lucrat, din struguri culeși manual și timpuriu, pentru că s-a vrut o aciditate ridicată și s-a dorit și  efervescență tipică spumantelor premium. Presarea s-a realizat în 3 etape, dintre care prima a însemnat aplicarea unei presiuni delicate de <1 bar, pentru a obține cel mai bun suc din struguri. Această parte a fost esențială pentru obținerea unei baze finale de vin spumant de calitate.

Spumantul a avut parte de dublă fermentație: în tanc de inox și în sticlă, după care a fost învechit peste 36 de luni, pentru a avea complexitatea și structura dorite de oenologul cramei, Stephen Donnelly.

Dar să trec și la notele de degustare: culoare foarte plăcută, un galben pai, perlaj superb. Nas cu arome ierboase, florale, citrice, note de patiserie franțuzească. În gust, aceleași note citrice, tușe de coajă de pâine proaspătă, croisant, ceva vanilie.  Post gust lung fructat, ușor vanilat, remarcabil.

adriana_joy-prima-stilla-budureasca

Aciditate, cum spuneam, foarte bună și acea notă crocantă, poate mai preganată decât în cazul altor spumante din Dealu Mare – asta e foarte bine!

Eu îl văd consumat răcit undeva la 6 grade, fie singur, cum l-am avut noi în Grădina Lavandei, fie lângă un pește alb, un ceviche de ton sau de creveți, un risotto sau o paella cu fructe de mare, sushi, dar la fel de bine, și lângă quiche-uri cu brânzeturi și spanac sau pui și platouri cu brânzeturi.

Malul lacului Brebu – o frumusețe, muzeul Nicolae Grigorescu – impresionat 

În excursia noastră, am mai avut câteva opriri pe malul lacului Brebu, unde am surprins câteva cadre minunate, la Ansamblul Domnesc de la Brebu, unde am admirat biserica și muzeul – extraordinar de bine îngrijite și cu spații verzi foarte frumoase. Eu am coborat un pic și în oraș și m-am minunat cât de curat și “aranjat” era.

 

Apoi am fost impresionată la Casa Memorială Nicolae Grigorescu de povestea de viață a pictorului care,după ce făcuse numai două clase primare, a ajuns să studieze cu o bursă la Paris, la Ecole des Beaux Arts și care avut mai multe motive centrale în picturile sale – de la sutele de tablouri cu motivul carelor cu boi, la flori și țărăncuțe.

Am aflat de la ghidul Casei Memoriale că un bou pe nume Ghiocel i-ar fi fost inspirație în multe dintre tablouri, iar Gheorghiță spunea că, după ce Nicolae Grigorescu s-a prăpădit de tuberculoză, Ghiocel ar fi încetat să mănânce și să bea și se prăpădea și el la 3 săptămâni.

Din păcate, nu aveam voie să îi fotografiem picturile, în schimb, am surprins câteva cadre ale unor fotografii de la expoziția Hyperborean Imagocostum Folklore care imbină iile clasice cu imbrăcăminte modernă, coafuri și machiaje avangardiste.

Iar la restaurantul Povestea Ceaunului Paprika (unguresc, predominant) unde am luat masa de prânz, așteptând să se domolească ploaia, aveam să fiu suprinsă de mărimea porțiilor, la prețuri decente.

Așa că dacă aveți drum în Dealu Mare, la crame, prin Urlați și vă nimeriți în plin  sezon al lavandei în iunie-iulie, nu ratați această Grădină Magică sau poate, de ce nu, mergeți special până acolo.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.