Cum topuri și recomandări de restaurante s-au tot făcut de la începutul anului, am zis să fac și niște recomandări de mâncăruri de prin restaurante – care mie mi s-au părut extraodinare anul trecut. Pe drept cuvant, folosesc acest epitet o să vedeți unele pe cât de simple, pe atât de gustoase, altele așa de năstrușnice că nici nu știam la ce să mă aștept. Pe unele le găsiți în restaurantele respective, altele însă am avut privilegiul de a ne fi preparate special pentru proiectul de #gastronomieromâneascadesecolXXI în care echipele Vinul Ro & SERVE Ceptura i-au provocat pe chefi să ne gătească românește-modern. Nu e un top, ci le-am enumerat așa cum mi-au venit în cap, și doar câteva, la prima mână, că aș da o mie. Dar o să mai revin cu idei, strcturate probabil pe categorii, ca tare e greu! 🙂

Burger cu rață și varză a la Cluj de Vasile Nicolae – GastroArt (preparat atunci la Lulu’s). Nu o să încep cu fine dininguri și sofisticăreli, ci culmea! – cu un burger (eu care nu-s mâncătoare mai deloc de burgeri!). Dar unul altfel – românizat, așa de suculent și apetisant (cred că nu întâmplător mi-a venit primul în cap că a fost și primul gustat pe un ger de crăpau pietrele fix în ianuarie anul trecut). Vasăzică: “chiflă” de mămăliguță prăjită în unt cu mirodenii în care vedeți cât de savuros se așază carnea de rață cu moț de bacon și cum curge curge grăsuț în varza călită …pff! S-a crucit Vasi că v-am mai zis că am mâncat și grăsimea și mai că îmi vine să mă duc acum peste el să mai facă.
Papanași cu icre de știucă și sos de măcriș. Tot de la Vasi. Arată (vezi poza sus) de nu ai ghici în vecii vecilor ce sunt! “Babanași” – le-am zis, pufoși, consistenți, texturați cu icre, însoțiți de piure de sfeclă și sos de măcriș proaspăt și aromat – genial! Nu mai mâncasem așa ceva!

Șalăul cu vinete și legume by chef Hadad la Caju. Că tot am ajuns la pește, spre primăvară -vară (vedeți că mi se leagă cumva logic-cronologic), ne-a făcut chef Hadad pe loc farfuria asta picturală pentru proiectul de gastronomie românească de secol XXI. Șalăul era proaspăt, fraged, foarte bun, iar legumele – sparanghel tăiat carpaccio, conopidă, ardei capia, salată, ridiche și chipsuri de cartof dulce păreau aruncate într-o doară – dar e ca și cum doar o mână de artist le poate pune așa. O grădină atemporală, i-am zis, de prospețime și savori pe cât de simple, pe atât de gustoase!

Ceviche fusion la Zen. Alte două feluri senzaționale tot cu pește care îmi vin din cap sunt ale lui chef Iulian Constantin la Zen și Zen Fusion. Un ceviche (la bază e peruan acest preparat) cu bucățele de peşti proaspeţi (sea bass, somon, yellow fish), marinaţi într-o super combinaţie de citrice, ghimbir, mango, avocado, porumb și ceapă roșie și decor din firișoare de cartof dulce fiert. Exotic, super aromat și gustos!
Și tot aici, black codul în miso pe frunză de hoba (magnolie japoneză) a fost cel mai bun încercat vreodată. Tehnica asta de gătit pe hoba îi dă o savoare aparte, potenţând gustul umami, ce vine din gustul peştelui şi al sosurilor şi din modul japonez specific de gătit. Lupul de mare cu sos de trufe și sushi / sashimi cu diverși pești & seafood plus caviar, trufe, mango, avocado și edamame sunt și ele de încercat!

Tot din categoria asiaticelor, m-am dus cu gândul la supa Tom Yum Goong de la Pad Thai. Mai gustasem și prin alte locuri, dar asta fost una dintre cele mai bune; probabil că chef-ul Ionuț Bradu are și el secretul lui; eu cred că îmbinarea de arome îi dă tot farmecul: se simt plăcut lemongrass, kaffir și un pic de spicyness de la galangal (o variație de ghimbir) bine echilibrate de prospețimea coriandrului. Supa are așa: tăiței tom yum, creveți, ciuperci shitake și urechi de lemn, roșii cherry și bambus și consistență ușor cremoasă.
Supa de coaste de la R.I.B.S. Și tot la supe/ciorbe, merită încercată și cea de coaste de la noul restaurant de ribs & burgers din Centrul Vechi. Are cărniță din plin, năut și multe legume, condimentată cu chimion, un pic spicy – nu foarte picantă – ci bine echilibrată, aromată și consistentă. Foarte gustoasă!
Caracatița cu sos de fructe de pădure de la Centrul Vechi din Suceava. Poftim caracatiță în nordul țării! Nu mă așteptam la așa ceva aici, vă dați seama! Fragedă, cărnoasă, cu un pic de lime și sos verde plus sosul de fructe de pădure care o completa inedit. A făcut-o chef George Topârceanu, căutați-l când ajungeți prin Suceava!

Rulada de iepure cu foie gras și trufe la Haute Pepper. O minunăție rulada asta alui Ionuț Gagiu. Îmi place foarte tare carnea de iepure, după trufe mă dau în vânt, iar comninația a ieșit grozavă. Așadar, pulpă fragedă de iepure cu foie gras la mijloc, învelită în bacon și dată la cuptor. Vine cu sos de trufe cu reducție de vin și smântână – e unul dintre preparatele ce merită încercate de gurmanzi!
Colțunași cu sos de cafea și caviar de aperol by Silviu Furdui. Nu pot eu să nu vă las și fără ceva dulce, dar oricum o să fac un post separat că la cât de leșinată după deserturi sunt! Dau aici colțunașii ăștia despre care primul cuvânt care mi-a venit în cap când i-am gustat a fost că sunt SE-DU-CĂ-TORI! Cu brânză de bivoliță, sos de cafea cu tapioca (cred că avea și un pic de lichior) și caviar de aperol (I-a făcut Silviu când era la Muse, acum e la B3ton, mă duc eu zilele astea să văd ce face și aici :). Erau niște arome în colțunașii aștia cu brânzica cremoasă și bobițele de aperol, ce crănțăneau în dinți și se amestecau delicios cu sosul de cafea. Subtil – dulce, elegant și cu un gust pe care zău dacă știu să îl descriu per total.

Și despre dulciuri tot o să am de scris, dar nu mă abțin de la un sneak peak aici, așa că enumăr câteva:
Spicy chocolate cu wassabi, înghețată de matcha și bezea la Zen – am spus tot deja – o prăjitură cu ciocolată și wassabi, de încercat înghețata de matcha – are într-adevăr o savoare aparte și bezea fantastică făcută de TortuldeBezea;
Daca tot am zis de matcha, la Caffe Ritazza (Plaza Mall) au un matcha latte demential.
Mojito alla italiana e cigarro cuban – gelato de lime, biscuite de rom și granita din mentă – o invenție spectaculoasă a lui chef Radu Nedelcu la Sardin (vine cu un fel de trabuc din crumble cu nero di sepia umplut cu o cremă de vanilie);
Cheese cake cu capuccino și sos de fructe de pădure – cel mai bun cheese cake încercat de mine vreodată – la hotel Nayino (Mamaia Nord);
Apple Pie de la The Harp (București) din crumble de biscuiți cu mere, înghețată de vanilie și topping de fructe de pădure – un amestec foarte mișto de texturi și fierbinte și rece.
Ah, și neapărat platoul de goodies – imaginea păcatului i-am zis – a lui chef Dumitru Bucșă de la Novotel – pe cât de simple și ele aparent, pe atât de savuroase – plăcințele fragede de dovleac de se topeau în gură și mini lava cake cu sosuri de ciocolată și miere…vai de mine 😀

Și bineee, tot felul de papanași – bucovineni (fierți și pesmetați cu dulceață de cireșe de casă) la Pensiunea Casa Humor -Gura Humorului și alții tăvăliți prin unt la Macheronni, aici în București și mai sunt o grămadă, revin:)!























