Mâncarea e despre identitatea noastră. Ce s-a mai discutat la #Foodblogers18, winter edition

Nu am ajuns la toate sesiunile celei mai recente ediții Food Bloggers Conference, dar suficient cât să asist la câteva discuții bune, așa că am zis că merită lăsat scris ce mi s-a părut mai interesant.
Mai puțin de data asta despre bucătăria de restaurant/piața horeca, mai mult despre mâncare în general și abordarea ei în social media. De ce am ales titlul ăsta, în primul rând – pentru că nu spun eu vreo noutate, nu au spus-o primii nici speakerii de aici, ci alții înainte. Vorbesc despre mâncarea ca reflectare a identității individuale, dar și ca oglindă a identității naționale. Mi s-a părut de bun augur și de bun simț ce a amintit Mia Munteanu tocmai la sesiunea despre new wave în social media: Ce rămâne dincolo de trenduri, de termeni „fancy”, food styling, poze pe instagram  ș.a., e faptul că mâncarea este despre identitatea fiecărui om în parte – este, în fapt, ce suntem, ce ne place cu adevărat, ce ne dorim acasă, la masă, în sânul familiei, ce ne face să ne simțim bine, și nu în ultimul rând, este despre cultura noastră – nativă și dobândită.  Iar în alt context, Tania Bordianu – retetecutania.ro care e și instructor de sport(sic!) a spus că arăți bine și să te simți bine atunci când mănânci conștient, fără telefon și calculator, cu oameni dragi lângă tine.

Dovleac+pie_Dinner+Stories+la+PIATRAONLINE

Mia Munteanu are două proiecte care-i reflectă pasiunea pentru gastronomie și unul legat de yoga: pe Nature Project susține, de altfel, și identitatea națională prin promovarea furnizorilor și a produselor locale, iar cu Dinner Stories organizează cine private la care se gătește, se mănâncă, oamenii află rețete, lucruri despre ingrediente.

adriana_popescu_foodbloggers18
Necesitatea Zilei Naționale a Gastronomiei și Vinului. E nevoie și de susținere politică, bine înțeleasă și bine intenționată. 

Dar, pentru că începeam amintind de Ziua Națională a Gastronomiei și Vinului, al cărui proiect de lege este în Camera Deputaților, speakerii de aici au întărit necesitatea ei. Fac o  paranteză pentru că, după înaintarea în Parlament a proiectului de lege, dincolo de entuziasmul profesioniștilor în domeniu, au apărut discuții legate de faptul că ar putea fi și un prilej de cheltuire a banilor publici cu paranghelii și pomeni electorale cu mici și tulburel. „Nici pomeneală, a precizat atunci Cezar Ioan, unul dintre inițiatorii proiectului, pentru că există deja un “ghid de bune practici” cu exemple concrete și recomandări: ce se prefigurează e tocmai pe dos – și anume, promovarea diversității produselor și rețetelor cu istorie și adevărat locale, sezonale și sustenabile. O zi națională deschide ochii și calea pentru recuperarea și valorificarea superioară a specificului românesc în toate modurile imaginabile. Citiți aici o argumentare temeinică și serioasă. Revenind, Florin Dumitrescu a fost de părere că „Ziua Gastronomiei ar fi senzațională  – să putem sărbători de mână cu toții, fără politizare, asociații și branduri în spate. E o idee foarte bună, dar pentru cei din domeniu, în schimb, dacă se lasă să se politizeze anumite zile, se nasc discuții. Noi am fi foarte tari dacă am putea vinde salata de fasole la Paris cum se vinde la noi humusul – dar ne încurcăm între noi – când avem toți loc în această piață„. Laura Laurențiu a punctat că e nevoie de susținere „de mai sus” ca această zi să existe, și trebuie înțeleasă corect și cu limitele ei:  „Oricine poate avea un proiect, despre care consideră că poate fi implementat pe plan național, iar aleșii noștri, printre altele, au menirea de a ne reprezenta. Fiecare are dreptul să-și tragă de mânecă reprezentantul în Parlament și să-i spună <<Domnule, am această idee, mi se pare bună, du-o mai departe>>. S-a întâmplat ca un politician să susțină această zi, dar e nevoie, totuși, ca cineva să facă asta. De aici, că cineva i-a dat glas, a făcut să fie auzită, s-au născut discuții regretabile – pentru că o astfel de zi nu ar face decât să  ofere vizbilitate, să creeeze un pol de interes asupra bucătăriei românești, produselor și producătorilor. Ar fi benefică pentru toți cei implicați din domeniu.” Iar Cosmin Dragomir a încheiat că de altminteri, se pot organiza paranghelii de anumite autorități locale care ar înțelege greșit, voit sau nu, această sărbătoare, dar până la urmă, nu e nevoie de pretexte să le facă și mai ales, de unul atât de fumos ca acesta.

 

Cum îți faci cunoscut canalul de comunicare

Revenind la foodblogging, care e cea mai bună modalitate să-și faci cunoscut blogul/canalul de youtube/contul de instagram fost o temă de discuție: Tania Bordianu – rețetecutania.ro a vorbit autenticitate și content coincis, iar Mia Munteanu  – bloger a adus în discuție 3 factori – prezență care înseamnă să fii implicat real în inițiative locale, să ai întâi activități proprii și apoi să le postezi, nu doar să fii un simplu cont de instagram, vizibilitate care înseamnă constanță – să ai despre ce scrie și să scrii nu o dată pe lună, ci frecvent și credibilitate – să ai o misiune în spate, să spui de ce faci acest proiect și nu altul. Darius Vlad Crețan – youtube Condimentele lui Nosfe a vorbit despre impactul pe care îl au asocierile de oameni – așa numitele „collaps” care șochează inițial, precum featuring-urile din muzică – Freddie Mercury cu Monserrat Caballe; de aceea, el are diverși invitați-surpriză.

Ce funcționează în colaborarea cu brandurile

Nu putea lipsi evident, tema monetizării blogurilor/canalelor de social media pentru căinfluencers marketing este din ce în ce mai mult un canal de comunicare și promovare foarte bun pentru branduri. Aici s-a început cu faptul că încă brandurile se uită la numărul de followeri – despre care știm prea bine că se pot ușor cumpăra. Brîndușa Bîrsan – instagrammer @brîndusab – a punctat însă că adevărații creatori de content au o comunitate constantă, care se implică activ cu like-uri, comment-uri, întrebări, participări la give away-uri, repost-uri, share-uri.

brindusa_birsan_foodblogers18

Alexandra Crăciun – Pinch of Salt a punctat și faptul că îți poți lua libertatea în colaborările cu brandurile să nu postezi ceva ce nu îți place. Iar dacă nu îți place, în general, nu folosește nimănui să scrii de rău – teorie pe care și eu o aplic. Mai sunt multe de zis, dar vreau să închei frumos cu ce a încheiat Brîndușa pragmatic și foarte adevărat în ceea ce privește înțelegerea canalelor de social media ca tool-uri de monetizat. „Mulți oameni folosesc instagramul să-și expună viața personală, când ar putea să îl monetizeze foarte ușor.”

Brîndușa Bîrsan e unul dintre cei mai tineri și buni instragrammeri de food de la noi (.2400 views în medie instastory) și cel mai tînăr speaker vreodată la FoodBloggers.

S-au discutat multe – de la importanța promovării și folosirii ingredientelor locale, necesitatea educației consumării vinului, utilitatea show-urilor culinare tv care au ridicat oameni de la simpli pasionați de gătit, la bucătari implicați activ precum Alex Petricean, Mehrzad Moghazehi, Alex Cârțu), dar și alte lucruri mai puțin plăcute din piața de food ș.a.,  dar găsiți filmarea integrală a dezbaterilor aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published.