Am rămas cu câteva vinuri de ținut minte, admirația pentru munca oamenilor de la această tânără cramă – Crama Marcea – ce a repus Stefăneștiul și zona Argeșului pe harta viticulturii românești – și o frumoasă amintire de călătorie.
Prietenii de la Elf Tours and Travel, Andreea si Lucian, au organizat încă o excursie reușită din seria evenmentelor Artă și Vin, la Crama Marcea și Muzeul Golești.
Ploaia torențială ne-a cam speriat pe drum, dar odată ajunși la cramă, soarele și-a făcut din nou apariția, așa că am avut timp bun de degustat, stat la povești și grătare.
Cosmin Smadu, care este unul dintre proprietarii cramei, a fost o gazdă desăvârșită – nu numai că ne-a povestit depre istoria cramei și a zonei întregi, dar ne-a și suportat timp de vreo cinci ore. Și ne-a pus pe masă chiar ce are mai bun, printre care și vinurile 413 Reserve (Ch, Tămâioasă, FN) și Truda Fanny Roșu – veți vedea mai jos note de degustare, pe larg. Cred ca a fost cea mai lungă degustare a noastră și cu cele mai multe vinuri de când mergem în aceste tripuri!
Spuneam, la început, că îi admir pe oamenii de aici pentru că, dincolo de oportunitatea pe care au vazut-o în acest business cu vin, ei au readus zona viticolă Ștefănești pe harta vitivinicolă românească. Au înființat Casa de Vinuri Ștefănești în 2010, au plantat cu viță-de-vie 25 de ha, în anii 2011, 2013 și 2014 și au obținut, în 2015, prima atestare DOC Ștefănești.
În 2016, a fost inaugurată crama modernă – o inovație în domeniul vinificației de la noi, singura complet independentă din punct de vedere energetic (pentru energia electrică sunt folosite panouri fotovoltaice, pentru cea termică, energie geo-termală).
Reînvierea unei vechi și bogate zone viticole
Ca o paranteză, pe vremuri, zona era renumită pentru plantațiile de viță-de-vie. Nicolae Iorga nota că cele mai renumite vii erau cele din Dealu Mare și Pitești și multe familii de domnitori manifestau interes să-și cumpere pământ aici, apoi viile au fost amintite și lăudate și de mulți cronicari. În perioada comunistă, zona viticolă lua și mai mult avânt, odată cu înființarea Staţiunii Experimentale Horti-Viticole Ştefăneşti, dar după 1990, odată cu retrocedările de terenuri și lăsarea lor în paragină, începea să iasă din patrimoniul viticol românesc.
Acum însă se vorbește din ce în ce mai mult despre această cramă mică, dar ambițioasă, care produce niște vinuri atent lucrate, după cum veți vedea mai jos, și din ce în ce mai apreciate. Este și cea mai înaltă podgorie din sudul țării, pe dealul cu același nume Marcea, 413 m altitudine. Această poziționare a inspirat și numele unor game de vinuri. Mâna forte a vinificației este oenologul George Cojocaru.
Așadar, după ce am aflat lucruri care ne-au captivat, am făcut turul cramei, ne-am fotografiat la scena deja renumită unde au loc periodic concerte de rock, care adună oameni din toată țara, am trecut la degustarea propriu-zisă… Câteva vinuri mi-au placut în mod deosebit și voi reveni cu review-uri separate pentru ele.
Note de degustare
Longeitude Alb – cupaj de Sauvignon Blanc și Fetească Regală. Un vin proaspăt, lejer, prietenos. Vie cu un buchet fresh, cu tente ierboase, florale, de soc. Se remarcă de la început mineralitatea și aciditatea foarte bune. În gust, tușe de soc, fructuozitate – mere, citrice. Rămâne plăcut pe postgust, cu aceleași note proaspete. 13% alcool, bine integrat.
Un vin de lifestyle, l-a numit Cosmin. Feteasca Regală echilibrează tipicitatea Sauvignon-ului Blanc, deși acesta nu lovește pregnant cu notele sale tipice, vinificația de Lume Veche fiind o caracteristică a Cramei Marcea.
Asocieri culinare. Eu îl văd potrivit cu preparate cu pește și fructe de mare, dar și cu pui, paella, risotto, quiche-uri ușoare cu pui sau cu brânză și legume.
413 Marcea Reserve Chardonnay 2017. Un Reserve făcut ca la carte, maturat 6 luni la butoaie de stejar, ce duce cu gândul la un Chablis, prin corp și note. Buchet aromat intens, floral, fructat, cu tușe vanilate. Corp frumos, onctuos, arome de fructe galbene coapte, coajă de pâine, miere, patiserie, vanilie. 14% vol.alc.
Este un vin elegant, gastronomic, potrivit pentru preparate cu carne albă și sos alb, paste cu sos alb, sosuri cu brânzeturi, platouri cu brânzeturi și fructe confiate.
413 Tămâioasă Românească Marcea Reserve 2018. O Tămâioasă în sec, lucrată, lăsată pe drojdii, maturată la baric 6 luni, complexă olfactiv și gustativ, parfumată și ea. Buchet exploziv, cu notele specifice de soi – tei, salcâm, vanilie, miere. În gust, aceleași tușe de miere, vanilie, patiserie, fructe galbene exotice – mango, papaya, ananas.
Un vin “gourmet” la fel ca și Chardonnay-ul. L-as asocia cu un preparat mai rafinat – un foie gras poate, cu niște brânzeturi cremoase, patiserii vanilate, quiche-uri sau pandișpanuri cu fructe.
Rose Pinot Noir Marcea Edition 2019. Un Pinot Noir foarte reușit la crama Marcea, păstrat pe drojdie fină 4 luni. Proaspăt, tineresc, cu nas de fructe roșii de primăvară-vară; în gust, dezvăluie prospețime, aceleași fructe roșii, bine structurat, aciditate bună și aici.
Un rose de vară lejer, însă gastronomic și el, cere ceva lângă – poate niște frigăruri de pui sau mâncăruri cu pui ușor spicy, niște sushi. 13% vol. alc.
Evident, că atâtea vinuri nu aveau cum să fie degustate fără companie culinară, iar Andreea s-a pregătit cu un ospăț pe cinste – de la aperitive cu charchuterii, brânzeturi, fructe confiate, zacuscă, dulceață de ceapă, pastă de măsline, la frigărui de carne și de legume, coaste și mititei, plus un sos demențial de usturoi cu roșii.
413 Pinot Noir 2019. Remarcabil acest Pinot Noir roșu, începând de la culoare, la corp și gust – mai intens, mai complex decât alte Pinot Noir-uri pe care le știu eu din diferite regiuni ale țării.
A fost baricat timp de 6 săptămâni, de unde și corpul mai plin față de alte vinuri din acest soi, taninuri catifelate, bine integrate. Se disting note de cireșe, fructe de pădure. 13,5% vol alc. Îl văd lângă gratare de pui, curcan, quiche-uri cu carne albă și brânzeturi.
413 Reserve Fetească Neagră 2019. O Fetească neagră mai atipică am putea spune, dar foarte reușită pentru terroir-ul zonei, cu taninuri bine integrate, alcool ridicat – 15.5%, bine integrat și el.
Note de fructe roșii, vișine, prune afumate, tente de cacao și condiment. Mi se pare versatilă pentru mai multe tipuri de carne – un steak de vită medium-rare, un confit de rață, cărnuri la grătar – porc, chiar oaie și berbecuț, până la vânat.
Truda Fanny Roșu. Este un asamblaj al celor mai bune vinuri ale cramei, FN din diferiți ani – maturate perioade de timp diferite la baricuri și CS din struguri stafidiți, și el maturat la baric. Numele este inspirat de numele vinului produs de Liviu Rebreanu în onoarea soției sale Fanny Rebreanu.
Complex, intens olfactiv cu arome de fructe negre și tușe de ciocolată. In gust se disting, note de vișine negre, prune uscate, cacao, vanilie, ciocolată, lemn. Se asociază bine cu carne roșie, de la rață și gâscă, la miel și porc, brânzeturi maturate și deserturi cu ciocolată neagră și fructe de pădure. 15% vol.alc.
Dulce Fanny Roșu – Fetească Neagră și Cabernet Sauvignon. Un vin de desert reușit, din struguri stafidiți. Vine cu un buchet intens de fructe supracoapte, iar în gust, se simt arome de fructe negre de pădure, prune afumate. Corp plin, taninuri catifelate. Postgust lung, plăcut, fructat-dulceag. 14, 5% vol.alc.
Nu ai cum să nu remarci marketingul bun al cramei – de la sticla mai grea și designul etichetelor cu simbolistica lor (de ex. reprezentarea coordonatelor geografice, mica inimă reprezentând crama ș.a.), precum și dopurile de sticlă – la vinurile mai “tinerești”.
Cum spuneam, voi reveni cu review-uri mai ample la câteva dintre vinurile prezentate și voi mai căuta să degust din nou vinurile acestei crame.
Multumim pentru ospitalitate!
În excursia noastră, am vizitat și Muzeul Golești – care are nu mai puțin de 14 ha (!) și care cuprinde conacul Golești și Muzeul Satului, cunoscut și ca Muzeul Viticulturii și Pomiculturii. Am admirat aici vechi obiecte de epocă care le-au aparținut neamului Goleștilor, precum și casele aduse din diferite regiuni ale țării, cu obiceiurile și tradițiile specifice, pomii fructiferi și vițele-de-vie. 
Scara complexului Muzeal Golesti
