Sport, energie, forță, show: ce este Fight Klub, pe înțelesul tuturor și de ce am vrut să fac cursul ăsta

Ne-am entuziasmat, am învățat lovituri, tehnici, coregrafii, am făcut fleașcă echipamente, am ținut-o așa ore-n șir, am strâns din dinți, am urlat și de epuizare și de bucurie, am scris o agendă întreagă, ne-am luat „sancțiuni” cu burpees, dar adrenalina și satisfacția au fost fantastice la workshop-ul de Fight Klub la care am participat zilele trecute.  A fost o experiență din care am învățat o grămadă de lucruri și un test de rezistență pentru mine personal – în jur de 5 ore pe zi de practică intensă, plus altele de atenție la teorie.

Poza asta e de la Convenția din Bulgaria, dar mi-a placut extrem de mult, e sugestivă pentru ce înseamnă Fight Klub.

Fight-ul, care combină Khai Bo și Bag Box, e unul dintre sporturile care mi-au plăcut de la prima clasă, de când am făcut prima dată la Happy Gym. Am mers apoi la Convenția de Fitness din Bulgaria și am asistat pentru prima dată la clasele lui Adrian Borozan, cel care a adus conceptul în România și singurul Master Trainer (adică singurul formator de instructori) în această disciplină prin Fitness Scandinavia School. Dintre toate sporturile care se bazează pe lovituri și utilizează tehnici asemănătoare, de genul Kombat, Khai Bo etc., Fight Klub-ul este, poate, cel mai spectaculos și dinamic concept care îmbină Khai cu Bag Box – lovituri la sac. E o clasă extrem de energică, pe o muzică „nebună”, în care, pe lângă faptul că faci sport și îți îmbunătățești capacitatea de performanță, dezvolți musculatura, te menții în formă, este un show în sine, te simți extraodinar de bine, dai totul din tine și degajă o adrenalină incredibilă.

Ce m-a apucat pe mine să fac acest curs  de instructor căci, probabil, va trebui să mai stau ani pe lângă Adrian si pe lângă alții care au învățat de la el (și se și pricep – că e important)? Tocmai ce am zis mai sus, momentan, l-am făcut pentru mine si pentru pasiunea mea – am vrut să învăț totul ca la carte – de la loviturile corecte, la structura unei clase, modelele de clase pe nivele de performanță, tehnicile, rolul muzicii și înțelegerea biților și a timpilor.  Și multe altele, nici nu le mai țin minte acum la cald, unele mi-au intrat în cap, altele le-am notat și, cu siguranță, cum repetiția e mama învățăturii, am de învățat și de exersat mult.

Fiecare a trebuit sa țină coregrafii in fata clasei, ca parte a trecerii testului practic.

Ce mai contează foarte mult în aceasta disciplină este, pe lângă profesionalismul instructorului, motivația și carisma lui. Dacă ești iubitor de sport și nimerești la clasa „care trebuie” din prima, sigur te vei îndrăgosti. Eu făcusem ceva clase înainte, dar am vrut să văd direct sursa. Aș umple aici până în seară materialul, așa că o să vă spun esențialul. Adrian Borozan este mâna dreapta a lui Troy Dureh, fondatorul conceptului la nivel internațional, fiind antrenat  de el și a participat la numeroase traininguri in Anglia, unde a dobândit certificarea de trainer Khai Bo & Bag Box. A muncit mult  să ajungă aici, am aflat ulterior,  iar dincolo de faptul că omul e o bombă de energie, forță și ambiție, e  un teacher extrem de motivant, uneori poate părea și destul de dur, dar cu o carismă care nu are cum să nu te încarce de energia lui. Iar la clasele pe care le ține e o nebunie! A avut workshop-uri la care a strâns peste 200 de oameni și a fost presenter pe marile scene ale convențiilor de fitness.

Pe lângă asta, are în România studii în arte marțiale, a absolvit Facultatea de Kinetoterapie, are specializari de cycling și se poate mândri cu locurile I si II la Intreceri Sportive de Karate și Campionate Nationale de Karate.

Eu mai aștept încă un workshop, îmi doresc să mă țin în continuare de clasele astea, am norocul să am și un antrenor bun la Happy Gym unde am eu abonament, dar cu siguranță, mișcarea lui Adrian m-a câștigat și o voi susține necondiționat. Am învățat și altceva foarte important la cursul ăsta- să-mi coordonez respirația în timp ce fac sport, să număr sau să vorbesc în același timp și să am mental – instictiv numărătoarea pe ritm fără să număr efectiv.

Foarte puțini din cei care am participat nu eram efectiv instructori de ceva, cred că vreo 3-4 maximum, dar Adrian ne-a transims tuturor că, dacă vrem ceva cu adevărat, totul ține de muncă și de ambiție și mai departe de ceea ce reușești să transmiți clienților la clasele tale și cum poți face să ai oamenii alături cu tine. Pentru că a fi instructor cu adevărat ține mult și de felul în care îți apropii oamenii și îi faci să vină după tine.

PS: Și să știi, Adi, ca nu teama de burpees ne-a determinat să numărăm și să vorbim cu tine, ci molipsitoarea ta energie și motivație, încrederea pe care ne-o transmiți!

La testul de teorie, încercam sa ne concetrăm după două zile pline.

Multumesc si ție, Vio Alexandru, că m-ai îndrumat să urmez acest curs!

Revin și cu un filmuleț scurt demonstrativ, dar mai multe găsiți pe pagina de facebook a lui Adrian si pe pagina Fitness Scandinavia.

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published.